România | economie
English: Romania

Economie

Cu un PIB estimat de 404,7 miliarde de lei și de 18.791 lei pe cap de locuitor în 2007[253], România este o țară cu un venit mediu-superior.[254] Produsul intern brut al României a urcat în ultimul trimestru din 2008 cu 2,9%, temperând creșterea pe întregul an la 7,1%. Valoarea PIB în 2008 a fost de 503,959 miliarde lei (136,8 miliarde euro).[255]

După căderea regimului comunist, țara a cunoscut un deceniu de instabilitate și profund declin economic, consecințe provocate de o administrare defectuoasă și coruptă și de lipsa unor reale reforme structurale. De la începutul mileniului, economia României s-a transformat într-o economie relativ stabilă, caracterizată de o creștere vizibilă, dublată de reducerea șomajului și a inflației. În 2006, conform Institutului Național de Statistică, PIB-ul a cunoscut o creștere în termeni reali de 7,9%, una dintre cele mai ridicate din Europa și a egalat PIB pe locuitor realizat de România în 1988.[256] Șomajul în România a fost de 3,9% în septembrie 2007,[257] un procent scăzut dacă se compară cu cel al altor țări mijlocii și mari din Europa precum Polonia, Franța, Germania și Spania. Datoria externă a României este relativ mică, reprezentând 20,3% din PIB.[258]

Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță secundară o au industriile farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice.[259] În prezent, industria constructoare de mașini este foarte dinamică, fiind susținuta în principal de producătorul de autovehicule Dacia. Industria românească de IT cunoaște de asemenea o creștere anuală constantă.[259] În general, România întreține un comerț intens cu țări din Uniunea Europeană, în special cu Germania[260] și Italia,[261] care sunt unii dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României.

După o serie de privatizări și reforme de la sfârșitul anilor '90 și începutul anilor 2000,[262] intervenția guvernului în economia țării a fost destul de absentă, în comparație cu economiile celorlalte state din Europa.[263] În 2005, România a înlocuit sistemul progresiv de impozitare în care cota maximă era de 40%, cu o cotă unică de 16%. În 2007, aceasta era cea mai mică cotă din UE.[264] Însă, în 2008, România a fost eclipsată de Bulgaria care are acum o cotă unică de 10% și de Republica Cehă, unde s-a introdus recent o cotă de 15%.[265][266]

Economia este, predominant, bazată pe servicii, care reprezintă 62.6% din PIB, iar industria și agricultura au de asemenea o contribuție importantă de 33.2%, respectiv 4.2% din PIB. În schimb, 28.3% din populația tării este angajată în agricultură și producție, una dintre cele mai mari rate din Europa.[258] Începând cu anul 2000, România a atras tot mai mulți investitori străini, devenind cea mai importantă destinație de investiții străine în Europa Centrală și de Sud-Est. Investițiile străine directe au fost, in 2006, în valoare de 8,3 miliarde €.[267] Un aport însemnat în economia românească îl reprezintă sumele de bani trimise de cetățenii români care lucrează în alte țări ale lumii. Conform ultimelor estimări ale Băncii Mondiale, această sumă s-a ridicat în anul 2008 la 9 miliarde dolari[268].

Printre problemele economiei în România se numără: o populație aproximativ jumătate rurală și nefiscalizată, prea mulți asistați sociali, prea mulți bani cheltuiți pe medicamente scumpe, evaziune fiscală ridicată[269].

Potrivit unui raport din 2006 al Băncii Mondiale, economia României se clasează pe locul 49 dintr-un număr total de 175 economii naționale în privința ușurinței de a face afaceri, înregistrând astfel o poziție mai bună decât alte țări din regiune, precum Ungaria și Cehia.[270] În plus, același studiu a considerat că România a fost în 2006 a doua țară din lume ca ritm al reformelor mediului de afaceri, după Georgia.[271]

Salariul mediu brut în România, în luna august 2011, a fost de 2.005 lei, în scădere cu 22 de lei față de luna iulie 2011[272].

Transport

Hartă cu rețeaua rutieră din România

Prin așezarea sa geografică, România reprezintă o zonă de intersecție a mai multor magistrale de transport, care leagă nordul de sudul Europei și vestul de estul acesteia. Pe de altă parte, rețeaua de transport din România asigură legătura între rețeaua de transport comunitară și rețeaua de transport a statelor necomunitare vecine din Europa de Est și Asia.[273] Totuși, datorită investițiilor, reparațiilor și întreținerii insuficiente, infrastructura de transport nu satisface nevoile economiei actuale, fiind mult în urma Europei de Vest.[274][275]

În ultima perioadă se fac eforturi pentru a aduce principalele șosele din România la nivelul rețelei de coridoare europene.[276] Au fost începute mai multe proiecte de modernizare a rețelei de coridoare europene, finanțate din fonduri ISPA[277] și din împrumuturi garantate de stat de la instituțiile financiare internaționale. Guvernul urmărește finanțarea externă sau parteneriate public-private pentru alte modernizări ale rețelei rutiere, și în special ale autostrăzilor.[278] În septembrie 2018, România are finalizați 786 km de autostradă, din care se poate circula pe 774.[279][280] În România există următoarele autostrăzi: A1: BucureștiPitești, Sibiu (Șelimbăr)–Deva (Șoimuș), MarginaNădlac; A2: BucureștiConstanța; A3: București (Crețuleasca) – Ploiești (Bărcănești), Câmpia TurziiGilău; A4 (centura orașului Constanța): OvidiuPortul Constanța; A6: BalințLugoj; A10: TurdaAiud.[281] Alte tronsoane care se află în diferite stadii sunt: AiudSebeș, autostrada Transilvania, care leagă Brașovul de Oradea (PCTF Borș), BucureștiBrașov, porțiunea MarginaDeva (Șoimuș) din A1, centura Bacăului din A7.[282]

Compania națională de transport feroviar este Căile Ferate Române.[283] În 2004 infrastructura feroviară cuprindea 22 247 km de căi ferate, din care aproximativ 8585 km electrificate și 2617 km linii duble, majoritatea la ecartament normal (1435 mm),[284][285] rețeaua CFR fiind a patra ca mărime de Europa.[286] În perioada 1990–2002, numărul de pasageri transportați pe calea ferată pe rute interne și internaționale a înregistrat o scădere continuă, mai accentuată între 1990 și 1994 și mai lentă după 1994.[287] Cauzele care au condus la reducerea continuă a călătorilor expediați și a parcursului călătoriilor sunt legate de situația generală economică și sociala din țară, de reducerea veniturilor populației, de creșterea somajului (în cazul navetiștilor), precum și de creșterea numărului de autoturisme personale. Transportul feroviar de călători se asigură cu un număr de 817 locomotive, din care mai mult de jumătate au vechimi mai mari de 20 de ani.[288] Începând cu anul 2005, a fost liberalizat transportul feroviar de călători, mai multe linii secundare fiind concesionate operatorilor privați.[289]

Rețeaua de aeroporturi destinate traficului aerian public este formată din 17 aeroporturi civile,[290] toate fiind deschise traficului internațional. 12 dintre ele sunt deschise permanent, iar restul la cerere. Din cele 17 aeroporturi, 4 funcționează sub autoritatea MTCT, 12 sub autoritatea consiliilor județene și un aeroport a fost privatizat.[291] Ca o observație generală, flota aeriană din România se află într-un amplu proces de modernizare. Flota de aeronave destinate traficului comercial s-a redus de la 55 de aeronave în anul 1991 la 34 de aeronave în anul 2004, prin scoaterea din exploatare a aeronavelor vechi.[292]

După ce Traian Vuia, Aurel Vlaicu și Henri Coandă au contribuit prin rezultate de pionierat la dezvoltarea aviației, în 1920 a luat ființă CFRNA, devenită ulterior CIDNA, care oferea servicii de transport aerian de pasageri, mărfuri și poștă, fiind prima companie aeriană din lume care a efectuat zboruri transcontinentale.[293] În anii următori au fost inființate companiile LARES, SARTA, TARS.[293][294]

La 18 septembrie 1954 s-a înființat compania TAROM,[295] care mai funcționează și astăzi. La câțiva ani după lansare, TAROM opera deja zboruri către aproape toate țările europene, iar din 1966 efectuează zboruri peste Atlantic. Începând cu anul 1974 a realizat zboruri către Sydney via Calcutta și a introdus curse regulate spre New York și Beijing.[296] Pe piața autohtonă sunt prezente cele mai mari companii aeriene europene clasice (Lufthansa și Air France) și low-cost (Easyjet și Ryanair). În 2004 s-a înființat Blue Air, prima companie românească de transporturi aeriene cu tarif redus.[297]

Transportul fluvial românesc se află încă la un nivel foarte redus (sub un procent) dar având potențial de creștere mare datorită râurilor navigabile dar și a fluviului Dunărea. În 2006, în România existau 1.731 km de ape navigabile. România are 2.251 de nave fluviale de categoria I, care pot efectua misiuni economice pe apele fluviale internaționale și circa 587, care pot naviga doar pe partea românească a Dunării și pe râurile interioare. Cele mai multe nave înmatriculate sunt cele de agrement, circa 13.246, turismul de agrement pe Dunăre și cel în apele maritime ale României dezvoltându-se în ultimii ani.[298] Important pentru România este Canalul Dunăre-Marea Neagră ce leagă portul Cernavodă cu portul maritim Constanța, scurtând cu aproximativ 400 de km ruta mărfurilor de la Marea Neagră până la porturile dunărene din Europa Centrală.[299]

Principalele mijloace de transport în comun sunt autobuzele, troleibuzele, tramvaiele și microbuzele, în general operate de regii autonome administrate de autoritățile locale (de exemplu, Regia Autonomă de Transport București). Singurul oraș care dispune de un sistem de metrou este București. Metroul din București a fost deschis în 1979, fiind astăzi cel mai folosit mijloc de transport din București, cu peste 650.000 de pasageri zilnic.[300]

Turism

Traversată de apele Dunării, România are un relief variat, incluzând împăduriții Munți Carpați, coasta Mării Negre și Delta Dunării, cea mai bine păstrată deltă europeană[301]. Satele românești păstrează în general un mod de viață tradițional. România se bucură de o abundență a arhitecturii religioase și păstrează câteva orașe medievale și castele.[302]

Piața Mică din Sibiu cu Turnul Sfatului în centru

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ o jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de muncă).[303] După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere.[304] După estimările World Travel and Tourism Council, România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016.[305] Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro.[306]

În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60%[307] dintre turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu țări precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp și Mamaia (numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții turistice pe timp de vară.[308] În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt destinațiile preferate ale turiștilor străini.[309][310] Pentru atmosfera lor medievală sau pentru castelele aflate în apropiere, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au devenit importante puncte de atracție pentru turiști. De curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului și tradițiilor.[311] Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul Bran, mănăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța.[312] România oferă și atracții turistice naturale, precum Delta Dunării, Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și alte peșteri din Munții Apuseni.[313]

Vedere peste satul Brădet cu biserica de lemn

Prin funcțiile sale complexe, prin poziția în cadrul țării și prin numeroasele obiective cu valoare istorică, arhitectonică și de altă natură, Bucureștiul reprezintă unul dintre principalele centre turistice ale României.[313][314] Bucureștiul se remarcă prin de amestecul eclectic de stiluri arhitecturale, începând de la Curtea Veche, rămășițele palatului din secolul al XV-lea al lui Vlad Țepeș – cel care a fost fondatorul orașului și, totodată, sursa de inspirație pentru personajul Dracula – la biserici ortodoxe, la vile în stil Second Empire, la arhitectura greoaie stalinistă din perioada comunistă și terminând cu Palatul Parlamentului, o clădire colosală cu șase mii de încăperi, a doua ca mărime în lume după Pentagon.[315]

Printre cele mai importante obiectivele turistice ale municipiului București se numără: Ateneul Român, Arcul de Triumf, Palatul Băncii Naționale, Teatrul Național, Universitatea București, Parcul Cișmigiu, Grădina Botanică, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie al României, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc.[316][317] De asemenea, aici se organizează, în fiecare an, Târgul de Turism al României.[318][319]

Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei. Regiune montană pitorească, cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică, datorată în primul rând mănăstirilor. Cele cinci mănăstiri cu pictură exterioară, intrate în patrimoniul turistic mondial, își păstrează caracteristicile după mai bine de 450 de ani.[320][321]

Alte limbi
Acèh: Rumania
адыгабзэ: Румание
Afrikaans: Roemenië
Alemannisch: Rumänien
አማርኛ: ሮማንያ
aragonés: Rumanía
Ænglisc: Rumǣnia
العربية: رومانيا
ܐܪܡܝܐ: ܪܘܡܢܝܐ
مصرى: رومانيا
asturianu: Rumanía
авар: Романия
Aymar aru: Rumanya
azərbaycanca: Rumıniya
تۆرکجه: رومانی
башҡортса: Румыния
Boarisch: Rumänien
žemaitėška: Romunėjė
Bikol Central: Romanya
беларуская: Румынія
беларуская (тарашкевіца)‎: Румынія
български: Румъния
भोजपुरी: रोमानिया
Bislama: Romania
བོད་ཡིག: རོ་མ་ནི་ཡ།
বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী: রোমানিয়া
brezhoneg: Roumania
bosanski: Rumunija
буряад: Румыни
català: Romania
Chavacano de Zamboanga: Rumanía
Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄: Romania
нохчийн: Румыни
Cebuano: Rumanya
Chamoru: Rumania
ᏣᎳᎩ: ᎶᎹᏂᏯ
کوردی: ڕۆمانیا
corsu: Romania
qırımtatarca: Romaniya
čeština: Rumunsko
kaszëbsczi: Rumùńskô
словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ: Роумꙑнїꙗ
Чӑвашла: Румыни
Cymraeg: Rwmania
dansk: Rumænien
Deutsch: Rumänien
Zazaki: Romanya
dolnoserbski: Rumuńska
डोटेली: रोमानिया
ދިވެހިބަސް: ރުމޭނިއާ
eʋegbe: Romania
Ελληνικά: Ρουμανία
emiliàn e rumagnòl: Rumania
English: Romania
Esperanto: Rumanio
español: Rumania
eesti: Rumeenia
euskara: Errumania
estremeñu: Rumania
فارسی: رومانی
Fulfulde: Romaniya
suomi: Romania
Võro: Rumeeniä
føroyskt: Rumenia
français: Roumanie
arpetan: Roumanie
Nordfriisk: Rumänien
furlan: Romanie
Frysk: Roemeenje
Gaeilge: An Rómáin
Gagauz: Romıniya
Gàidhlig: Romàinia
galego: Romanía
Avañe'ẽ: Rrumáña
गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni: रोमेनिया
𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺: 𐍂𐌿𐌼𐌰𐌽𐌾𐌰
ગુજરાતી: રોમાનિયા
Gaelg: Yn Romaan
Hausa: Romainiya
客家語/Hak-kâ-ngî: Romania
Hawaiʻi: Romānia
עברית: רומניה
हिन्दी: रोमानिया
Fiji Hindi: Romania
hrvatski: Rumunjska
hornjoserbsce: Rumunska
Kreyòl ayisyen: Woumani
magyar: Románia
հայերեն: Ռումինիա
interlingua: Romania
Bahasa Indonesia: Rumania
Interlingue: Rumania
Igbo: Romania
Ilokano: Romania
Ido: Rumania
íslenska: Rúmenía
italiano: Romania
日本語: ルーマニア
Patois: Rumienia
la .lojban.: romanias
Jawa: Ruméni
ქართული: რუმინეთი
Qaraqalpaqsha: Rumıniya
Taqbaylit: Rumanya
Адыгэбзэ: Румыниэ
Kabɩyɛ: Rumaanii
Kongo: Romania
қазақша: Румыния
kalaallisut: Rumænia
ಕನ್ನಡ: ರೊಮಾನಿಯ
한국어: 루마니아
Перем Коми: Ромыния
къарачай-малкъар: Румыния
kurdî: Romanya
коми: Румыния
kernowek: Roumani
Кыргызча: Румыния
Latina: Romania
Ladino: Rumania
Lëtzebuergesch: Rumänien
лакку: Румыниа
лезги: Румыния
Lingua Franca Nova: Romania
Limburgs: Roemenië
Ligure: Romania
lumbaart: Rumania
lingála: Rumania
lietuvių: Rumunija
latgaļu: Rumuneja
latviešu: Rumānija
мокшень: Румыние
Malagasy: Romania
олык марий: Румыний
Māori: Romeinia
македонски: Романија
മലയാളം: റൊമാനിയ
монгол: Румын
मराठी: रोमेनिया
Bahasa Melayu: Romania
Malti: Rumanija
Mirandés: Roménia
مازِرونی: رومانی
Dorerin Naoero: Romainiya
Napulitano: Rumania
Plattdüütsch: Rumänien
Nedersaksies: Roemenië
नेपाली: रोमानिया
नेपाल भाषा: रोमानिया
Nederlands: Roemenië
norsk nynorsk: Romania
norsk: Romania
Novial: Rumania
Nouormand: Roumanie
occitan: Romania
Livvinkarjala: Rumiinii
Oromoo: Romaaniyaa
ଓଡ଼ିଆ: ରୋମାନିଆ
Ирон: Румыни
ਪੰਜਾਬੀ: ਰੋਮਾਨੀਆ
Pangasinan: Romaniya
Kapampangan: Romania
Papiamentu: Romania
Picard: Roumanie
Deitsch: Rumeenie
Norfuk / Pitkern: Romainya
polski: Rumunia
Piemontèis: Romanìa
پنجابی: رومانیہ
Ποντιακά: Ρουμανία
پښتو: رومانیا
português: Romênia
Runa Simi: Rumanya
rumantsch: Rumenia
romani čhib: Rumuniya
armãneashti: Romãnia
tarandíne: Romanie
русский: Румыния
русиньскый: Румуньско
Kinyarwanda: Romaniya
саха тыла: Румыния
sardu: Romania
sicilianu: Rumanìa
Scots: Romanie
سنڌي: رومانيہ
davvisámegiella: Románia
srpskohrvatski / српскохрватски: Rumunija
Simple English: Romania
slovenčina: Rumunsko
slovenščina: Romunija
Gagana Samoa: Romania
chiShona: Romania
Soomaaliga: Romania
shqip: Rumania
српски / srpski: Румунија
Sranantongo: Romenikondre
SiSwati: IRomaniya
Sesotho: Romania
Seeltersk: Rumänien
Sunda: Romania
svenska: Rumänien
Kiswahili: Romania
ślůnski: Růmůńijo
తెలుగు: రొమేనియా
tetun: Roménia
тоҷикӣ: Руминия
ትግርኛ: ሮማንያ
Türkmençe: Rumyniýa
Tagalog: Romania
Tok Pisin: Romenia
Türkçe: Romanya
татарча/tatarça: Румыния
chiTumbuka: Romania
Twi: Romania
удмурт: Румыния
ئۇيغۇرچە / Uyghurche: رۇمىنىيە
українська: Румунія
اردو: رومانیہ
oʻzbekcha/ўзбекча: Ruminiya
vèneto: Romanìa
vepsän kel’: Romanii
Tiếng Việt: România
West-Vlams: Roemenië
Volapük: Rumän
walon: Roumaneye
Winaray: Rumania
Wolof: Romaani
吴语: 罗马尼亚
хальмг: Румудин Орн
მარგალური: რუმინეთი
ייִדיש: רומעניע
Yorùbá: Románíà
Vahcuengh: Romania
Zeêuws: Roemenië
中文: 羅馬尼亞
文言: 羅馬尼亞
Bân-lâm-gú: Romania
粵語: 羅馬尼亞